7e8919db-a737-4910-b7b6-9cb26ba98e01

Avocatura românească, un suflu nou

Considerată ca fiind regina profesiilor liberale, avocatura a cunoscut în ultimii ani o evoluție extraordinară și un palmares deloc de neglijat, având în vedere contribuția avocatului la dezvoltarea societății românești pe toate planurile. Sistemul judiciar românesc nu poate fi conceput fără avocați, care, de nenumărate ori, au fost supuși unor transformări radicale atât ale modalității de abordare a clientului, cât și ale modalității de abordare a instituțiilor în fața cărora pledează în interesul acestuia, cu păstrarea, bineînțeles, a secretului profesional, cea mai redutabilă armă în lupta pentru adevăr.

Ca sfătuitor și apărător al clientului, avocatul trebuie să se bucure de o bună reputație profesională, reputație ce se dobândește cu greu, în ani de zile de muncă, de realizări și de confirmări continue ale acestora. Pregătirea profesională reprezintă cheia succesului unui avocat, iar dobândirea de cunoștințe din diferite domenii reprezintă o necesitate pentru ca acesta să poată să-și îndeplinească cu succes mandatul încredințat de client. Mai mult decât orice altă profesie sau corp profesional, avocatul trebuie să fie cu un pas înainte, tocmai pentru a putea îndeplini cu exigență toate provocările mediului în care își exercită activitatea.
Justiția nu este sinonim cu dreptatea, iar cel care întotdeauna înclină balanța este avocatul. Am avut deosebita onoare ca zilele trecute să fiu invitat la lucrările Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, forul suprem al avocaturii românești, unde am făcut o scurtă prezentare legată de parcursul profesiei în ultimii ani, un parcurs extraordinar și revoluționar, date fiind nevoile de adaptare rapidă la realitățile actuale impuse de dezvoltarea societății pe toate planurile. Una din cele mai importante necesități este dată de dezvoltarea tehnologiei și necesitatea de informare imediată, informare ce este susținută de introducerea noilor tehnologii în procesul de justiție, de la informatizarea instanțelor de judecată până la introducerea de servicii conexe atât pentru avocat, cât și pentru client. Pe de-o parte, crearea unor baze de date cu privire la avocați și onorariile practicate, introducerea portalului unic de evidență a actelor ce emană de la avocați și, pe de altă parte, modernizarea portalului ECRIS și posibilitatea de studiere a dosarului în format electronic aflat pe rolul instanțelor de judecată, proiecte dezvoltate de Ministerul Justiției, respectiv, de UNBR.
În cuvântul meu, tocmai pentru confirmare și în spiritul continuității, am arătat că în acest proiect important de modernizare a avocaturii, un rol semnificativ îl are Parlamentul României, care a fost și este dintotdeauna un partener al profesiei, toate modificările survenite în ultima perioadă la legea avocaturii făcându-se în scopul modernizării profesiei de avocat.
Astfel, plecând de la introducerea votului electronic în procesul electoral la nivel de barouri, introducerea UNBR în rândul beneficiarilor de comunicații speciale, tocmai pe motivul menționat anterior, și anume dezvoltarea bazelor de date ce necesită o protecție semnificativă, și până la aspecte ce țin de compatibilități, proiect ce se află în continuare în Parlament.
Totodată, m-am declarat un susținător al proiectului inițiat de UNBR de introducere a instituției de avocat specializat, un model european și în același timp modern, pentru a veni în întâmpinarea exigențelor clientului, un model ce nu încalcă dreptul de practică al avocaților generaliști. Adaptarea avocatului la aceste noi vremuri reprezintă un imperativ, nicidecum o obligație profesională.
În ceea ce privește proiectele legislative personale de viitor, am lansat un apel pentru a mi se alătura în demers acei avocați care doresc să contribuie la îmbunătățirea legislației privind instrumentele electronice folosite în societate, plecând de la semnătura electronică, înscrisurile electronice, cât și alte instrumente și folosirea acestora în sistemul judiciar.
Pe lângă aspecte ce țin de o reorganizare internă a UNBR, a aparatului intern, a reconfigurării funcționării instrumentelor interne de lucru, a Consiliului, a Congresului, a activității internaționale, un alt aspect important discutat în cadrul Consiliului a fost continuarea demersurilor și combaterea practicării avocaturii clandestine de către diverse persoane ce nu dețin această calitate ce în continuare creează serioase probleme independenței și libertății exercitării profesiei de avocat, aspect menționat inclusiv de Ministrul Justiției.
Totodată, proiectul „Cartierul pentru Justiție”, inițiat de Președintele Senatului, s-a aflat pe agenda lucrărilor Consiliului și este în lucru la Ministerul Justiției, un cartier care să deservească interesele justiției, de a adăposti laolaltă atât sediul UNBR, cât și sediile Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului General și Consiliului Superior al Magistraturii, cât și alte instituții din sistemul judiciar românesc localizate în București.
Ca și notă de concluzie, pot spune că în ultimii ani avocatura românească a căpătat un suflu nou.

Comments are closed.